Introducere caracterizare a aspectelor procesului de formare ?i

 

 

Introducere

 

Rela?iile
în care intr? cultura organiza?ional?, în scopul influen??rii activit??ilor
desf??urate de c?tre organiza?ii, prezint? dou? coordonate esen?iale, atât în
ceea ce prive?te posibilit??ile de identificare ?i de caracterizare a
aspectelor procesului de formare ?i de evolu?ie a culturii organiza?ionale, cât
?i a oportunit??ilor de utilizare a rela?iilor anumitor componente culturale
organiza?ionale cu anumite componente ale culturii na?ionale ?i de afaceri,
pentru performan?e ridicate la nivel organiza?ional. 

We Will Write a Custom Essay Specifically
For You For Only $13.90/page!


order now

D.
Xenopol apreciaz? cultura na?ional? ca un produs creat într-un cadrul na?ional.
El stabile?te c? sufletul ?i impresiile primite de un popor din lumea
exterioar? sunt elemente ale culturii, iar fiin?a uman? se afirm? datorit? lor.
„Lumea interioar? a unui popor, care cuprinde ?i o parte general? care se
refer? la ideile ?i interesele generale omene?ti – ?tiin?a, comer?ul,
industria, formeaz? ceea ce se nume?te spirit na?ional”. Din acest unghi
consider? na?iunile ca fiind diferite. Orice cultur? na?ional? este constituit?
din complexul de no?iuni concentrat în sufletul unui popor, adic? produsele
spirituale ale unui popor, ca tezaur propriu na?ional. Trebuie precizat c?, în
explica?iile date de istorici, constituirea culturii na?ionale vizeaz?  mecanisme psihologice. Câmpul culturii
na?ionale este alc?tuit din limb?, drept ?i moravuri, literatur? ?i tradi?ii,
arte frumoase. În esen??, cultura na?ional? const? din acte de p?strare,
dezvoltare ?i cultivare a limbii, reglementare a raporturilor morale de drept
?i, cunoa?terea trecutului pentru în?elegerea 
prezentului ?i prefigurarea viitorului, cultivarea artelor ?i
literaturii.  

 

Context

 

Cultura
na?ional? este surs? ?i expresie atât a identit??ii na?ionale cât ?i a
culturii  organiza?iilor. Cultura
organiza?iei a fost privit? mult timp ca un atribut al organiza?iei sau ca o
func?ie a managementului care poate fi creat? ?i manipulat? dar neglijat? din
punctul de vedere al contextului în care apare, se formeaz? ?i se manifest?,
precum ?i al sursei de origine. 

În
ultimii cincisprezece ani, managerii ?i cercet?torii au recunoscut o cre?tere a
importan?ei culturii organiza?iei sub influen?a atât a socializ?rii, cât ?i a
proceselor de adaptare la schimb?rile cerute de mediul concuren?ial. Despre
cultura organiza?iei s-a spus c? ar fi similar? culturii na?ionale, adic? î?i
are „originea în istorie, mituri, eroi, semne ?i simboluri, evolueaz? în jurul
valorilor mo?tenite de organiza?ie de la genera?iile înainta?e, creeaz? acela?i
tip de subcon?tient colectiv ?i influen?eaz? în mod critic abilitatea
sistemului de a se schimba” (Hu?u C. A., „Cultur? organiza?ional? ?i transfer
de tehnologie”, Editura Economic?, Bucure?ti, 1999, p. 97). Pe de alt? parte,
mul?i manageri, punând pe primul plan cultura organiza?iei, cred c? aceasta
reduce, ?terge sau anuleaz? influen?ele culturii na?ionale. Ei presupun c?
angaja?ii unei organiza?ii sunt mai asem?n?tori decât diferi?i, chiar dac? ei
sunt din ??ri diferite. Desigur c? exist? ?i o justificare pentru asem?n?rile
sau deosebirile individuale sau de grup, dar pentru o analiz? eficient? a
culturii unei organiza?ii, trebuie s? se înceap? cu tr?s?turile na?ionale ca
întreg ?i apoi, în acord cu acestea, ar urma caracteristicile organiza?ionale. 

Hofstede,
prin studiul s?u, r?spunde la întrebarea „cultura organiza?ie ?terge sau cel
pu?in  diminueaz? cultura na?ional??”
(Hofstede G., Sanders G., „Measuring organizational cultures: a qualitative and
quantitative study across twenty cases!, Administrative Science Quarterly, 1990,
pp. 286-316). R?spunsul a fost nu. În concluzie, angaja?ii ?i managerii aduc
etnicitatea lor la locul de munc?. Hofstede a g?sit diferen?e culturale
semnificative în cadrul unei singure organiza?ii multina?ionale. În acord cu
studiul s?u, cultura na?ional? a explicat 50% din diferen?ele între angaja?i,
în leg?tur? cu atitudinile ?i comportamentul lor. Cultura na?ional? a explicat
mai multe diferen?e decât au eviden?iat la un loc: vârsta, profesiunea ?i
sexul. Cu toate acestea, Hofstede ?i colectivul aduc în discu?ie faptul c?
latura cultural? na?ional? ?i organiza?ional? deriv? din surse diferite. În
viziunea lor, cultura na?ional? cuprinde 
un sistem de valori primare formate la începutul vie?ii în cadrul
familiei ?i prin alte mecanisme sociale care opereaz? de la începutul
copil?riei, iar cultura organiza?iei se bazeaz? pe practici de munc? însu?ite
în organiza?ie, în special prin intermediul unor procese sociale, care
ac?ioneaz? mai târziu în via?a individului, ?i mai pu?in pe valori specifice ce
se pot stabili la nivel organiza?ional.

Dimensiunile
culturii organiza?iei, care deriv? din practicile de munc?, fac distinc?ie mai
mare între cele 20 de organiza?ii analizate decât valorile na?ionale care se
bazeaz? pe o colec?ie de sentimente abstracte ?i difuze care se reg?sesc în
diferite valori ale individului. 
Descoperirile f?cute sunt reluate în alte studii în 1993, studii care
explic? conexiunile existente între cultura na?ional? ?i cultura organiza?iei
pe o cale empiric?. Astfel, autorii concluzioneaz? c? dimensiunea cultural?
na?ional? poate avea influen?e asupra culturii unei organiza?ii, dar oarecum
f?r? prea mare efect ?i, doar, în anumite domenii ale organiza?iei. Totu?i, ei
v?d o leg?tur? destul de slab? între practicile de munc? organiza?ionale ?i
valorile na?ionale, argumentând c? dimensiunea cultural? na?ional? se bazeaz?
pe o colec?ie de sentimente abstracte ?i difuze care se reg?sesc în diferite
valori ale individului, în timp ce dimensiunea cultural? organiza?ional? este
definit? de un set de practici de munc? (însu?ite mai târziu) în via?? ?i care
au conexiuni mult mai explicite cu o serie de func?ii organiza?ionale
specifice.  În timp ce Hofstede ?i
colaboratorii lui sunt de p?rere c? exist? o separare între cultura na?ional?
?i cea a organiza?iei, totu?i Laurent (Ionescu Gh. Gh., „Dimensiunile culturale
ale managementului”, Editura Economic?, Bucure?ti, 1996, pp. 203-205) a
descoperit diferen?e mai pronun?ate între angaja?ii str?ini care lucrau în
acelea?i organiza?ii multina?ionale, decât între angaja?ii care lucrau în
organiza?iile lor native.    

 

Concluzii 

 

La
fel ca ?i în cazul studiului lui Hofstede, s-a constatat c?, nu numai c? nu
diminueaz? ?i nu anuleaz? diferen?ele na?ionale, ci dimpotriv?, cultura
organiza?iei le men?ine ?i le spore?te. Întrebarea care apare în mod logic este
„De ce cultura organiza?iei poate spori diferen?ele culturale na?ionale?”. Cum
nici managerii ?i nici cercet?torii nu cunosc r?spunsul, s-a presupus c?,
probabil, constrângerea la care sunt supu?i angaja?ii de a se conforma unei
culturii proprii organiza?iei în care lucreaz?, îi determin? pe ace?tia s? se
întoarc? cu mai mult? for?? spre propria lor identitate na?ional?. S-a mai
afirmat, de asemenea, c? în noi oamenii, s-a cultivat ?i cimentat, pân? la maturitate,
cultura noastr? na?ional? ?i c? aceasta nu poate fi ?tears? de nici o for??
extern?. Desigur c?, oamenii sunt influen?a?i ?i presa?i, în afara culturii
organiza?iei, ?i de alte for?e care nu permit totu?i nici unei alte variabile
s? ?tearg? sau s? diminueze valorile culturale na?ionale. Oricum, f?r? nici o
ambiguitate, dar inexplicabil în acela?i timp, oricât de paradoxal ar p?rea,
concluzia este c? angaja?ii î?i men?in sau î?i sporesc diferen?ele culturale
specifice na?ionale, atunci când sunt plasa?i într-o organiza?ie
multina?ional?. 

Rela?ia
dintre cultura organiza?iei ?i cultura na?ional? nu este o rela?ie de
identitate  complet?. Cele dou? concepte
se afl? într-un raport de congruen?? ?i interdependen??.

Written by